Cristian Preda sondeaza relatia dintre vot si putere de la 1831 pina in prezent, evidentiind elementele care dau sens sinuoasei istorii politico-electorale: „normalizarea” votului, „domesticirea” autoritatii si democratizarea. Adresat deopotriva politologilor si istoricilor, volumul depaseste registrul comparatiei dintre regimul actual si cele care l-au precedat, oferind raspunsuri la o serie de intrebari precum: ce sens au cele 101 alegeri organizate de la 1831 pina in zilele noastre? Ce legatura poate fi intre deputatii „tinutasi” din Regulamentul Organic si obsesia uninominalului din anii 2000? Arderea unui Regulament considerat prorus la 1848 si preambulul Constitutiei de la 1952 care aplauda victoriile URSS sint parte a aceleiasi istorii? Vidul constitutional de la 23 august 1944 si cel din decembrie 1989 sint oare comparabile ca efect? Dar influenta Palatului in vremea monarhiei si cea a Cotroceniului dupa 1989?
